Federaţia Voievod

Arhiv 2021

La Chișinău a fost marcată a 546-a aniversare a victoriei lui Ștefan cel Mare în bătălia de la Vaslui

Mai muți de tineri ai Mişcării Naționale “Voievod”, Mișcării “Urmaşii lui Ştefan ”, Federației de Luptă Națională “Voievod”, Fundaţiei Ecologice „Ecodava”, dar şi alţi activişti civici, au marcat la 10 ianuarie cea de-a 546-a aniversare a bătăliei de la Vaslui, bătălie în care oastea Moldovei a repurtat o strălucită victorie asupra armatei otomane.

Evenimentul a început la Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău cu o slujbă de comemorare a eroilor căzuți în luptă pentru neam şi ţară, după care participanții au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfînt și au ținut discursuri în cinstea marelui domnitor.

Liderul Mișcării Naționale „Voievod”, Nicolae Pascaru, consideră că: „Este o tradiție frumoasă de a comemora această dată importantă -10 ianuarie 1475. Acei oameni căzuți la datorie sînt oameni demni, care au iubit libertatea și s-au luptat pentru ea. Noi trebuie să avem demnitate și sîntem datori să păstrăm această glorie. Au fost biruiţi cei mai mari duşmani din acel timp. Ştefan cel Mare era omul care îşi dădea acele datorii faţă de ţară, faţă de poporul său. Ştefan cel Mare şi Sfînt este pentru organizaţia noastră patronul spiritual, este acea idee care noi o urmăm de mai mulţi ani”.

Nicolae Pascaru este de părere că Ştefan cel Mare şi Sfînt trebuie promovat în şcoli, grădiniţe, universităţi pentru că el este spiritul ţării noastre.

„Sîntem cei care am jucat un rol foarte important în istoria medievală a Europei. Ca și popor, ca și neam moldovenesc trebuie să ținem minte aceste mari fapte și în continuare să prindem curaj să făurim țara noastră, viitorul țării noastre să nu uităm de-ai cui sîntem și să nu uităm îndemnul lui Ștefan cel Mare - să stăm strajă la hotare, să păzim acest pămînt”, a relatat liderul Mișcării „Urmașii lui Ștefan”, Dumitru Roibu.

Prezent la eveniment, preşedintele fundaţiei ecologice Ecodava, Igor Sîrbu spune că bătălia de la Vaslui a fost una decisivă, foarte importantă la acel moment pentru păstrarea statului moldovenesc.

„A fost un eveniment care a unit statul moldovenesc. Este un exemplu pentru noi, să fim la fel de unificaţi pentru a putea face faţă unor presiuni. Trebuie să ştim de unde am pornit, cine suntem, cine a fost eroii neamului moldovenesc. Fiecare moldovean trebuie să cinstească această zi”, a mai spus preşedintele fundaţiei ecologice Ecodava, Igor Sîrbu.

„La 10 ianuarie 1475, Ştefan cel Mare a purtat una dintre cele mai glorioase victorii din cariera sa. Cu 40 de mii de oșteni a reușit să învingă o oaste de 120.000 de turci. Pentru noi, cei de la Federaţia de Luptă Naţională Voievod este extrem de important să dezvoltăm nu doar capacităţile fizice, dar şi cele patriotice, pentru că un tînăr cînd îşi cunoaşte istoria, valorile, cu siguranţă are şi un viitor bun. Este foarte important să ne cunoaştem cu toţii istoria, este important să comemorăm strămoşii noştri şi să ne mîndrim cu ei. Avem un trecut glorios. Ţările care nu-şi cunosc trecutul, nu au nici viitor”, a menționat vicepreşedintele Federaţiei de Luptă Naţională „Voievod”, Oleg Sclifos.

În fiecare secție a cluburilor Voievod, tinerilor care practică această disciplină li se va aduce la cunoștință mai multe detalii în cadrul unei lecții deschise, despre Bătălia de la Vaslui, cunoscută și ca bătălia de la Podul Înalt, care a avut loc la 10 ianuarie 1475. Aceasta este cunoscută drept cea mai mare victorie a lui Ștefan cel Mare asupra oastei Imperiului Otoman și cea mai mare pierdere a turcilor în fața unei armate creștine.

De menționat că, țelul campaniei otomane era ocuparea Moldovei şi înlocuirea lui Ştefan cel Mare cu un domn, unealtă a turcilor. În fruntea unei armate de 120.000 de oşteni, Hadâm Suleiman Paşa, ajutat de oastea valahă, pătrunde în Moldova, înaintînd spre Suceava. Ştefan cel Mare, avînd 40.000 de oşteni, ajutaţi de cîteva mii de secui, unguri şi poloni, a folosit o tactică menită să slăbească puterea duşmanului. În calea înaintării turceşti ţara era pustiită, arsă. Moldovenii îi hărţuiau în permanenţă pe turci.

Ştefan cel Mare a ales drept cîmp de bătălie lunca rîului Bîrlad, la sud de Vaslui. Moldovenii, ocupînd poziţii dominante pe dealurile împădurite, ce flancau valea, aveau avantaje. Focul artileriei moldovene, iureşul cavaleriei moldoveneşti, în frunte cu Ştefan cel Mare, au pricinuit turcilor pierderi grozave. Dezastrul a fost desăvîrşit de pedestraşii ţărani: zeci de mii de turci au fost nimiciţi. Marea biruinţă a moldovenilor „rău înarmaţi şi mai că luaţi de la coarnele plugului” a răspîndit faima Moldovei în întrega Europa şi l-a acoperit pe Ştefan cel Mare cu o glorie nepieritoare.

Sultana-valide, văduva sultanului Murad I, mărturisea: „niciodată o oaste turcească n-a suferit o astfel de înfrîngere”. După această biruinţă răsunătoare Ştefan cel Mare nu-şi permite răgaz de veselii şi laudă. La cîteva zile după bătălie domnul Moldovei informează principii creştini, atrăgîndu-le atenţia: „Păgînul împărat al turcilor îşi puse de gînd să-şi răzbune şi să vie în luna lui mai cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara noastră care este poartă a creştinităţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o pînă acum. Dar dacă această poartă a creştinităţii, care este ţara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva – atunci toată creştinitatea va fi în mare primejdie. De aceea, ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteţi pe capitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinităţii, pînă mai este vreme...„ Stefaphanus vaivoda, Segnor del paese della Moldavia”.

Scopul comemorării acestui eveniment și sărbătorirea victoriei este de a educa tânara generație în spirit patriotic dar și de a readuce în atenţia noii generaţii importanţa evenimentului. Promovarea valorilor naţionale prin intermediul istoriei şi culturii.